Nevii melanocitari sau alunițele sunt tumori benigne ale pielii. Unele alunițe sunt prezente de la naștere, altele se pot dezvolta mai târziu în cursul vieții. Nevii melanocitari sunt foarte frecvenți, orice adult are aproximativ 20 nevi, unele persoane au sute de astfel de leziuni.
Nevii melanocitari au diverse forme și mărimi, dar majoritatea sunt leziuni mici, sub 5 mm, rotund ovalare, bine circumscrise, plate sau reliefate, de culoare brună, neagră, albăstruie sau de culoarea pielii normale. Nevii își au originea în celulele melanocitare (celule ale pielii care produc pigment) localizate în derm sau la nivelul jocțiunii dermo-epidermice.
Nevii displazici sau atipici sunt nevi melanocitari dobândiți, tipic cu suprafața plană, frecvent mari și cu trăsături histopatologice modificate. 60-90% dintre adulți au minim o astfel de leziune, iar prezența lor crește semnificativ riscul de dezvoltare al melanomului.
Melanomul este o tumoră malignă care apare de novo sau se poate dezvolta de la nivelul unui nev pigmentar preexistent. Riscul de dezvoltare al unui melanom crește cu numarul de nevi melanocitari prezenți, astfel că cei care au peste 100 de astfel de leziuni au șanse de 8-10 ori mai mari de a dezvolta un melanom. Prezența nevilor displazici crește riscul melanomului. Riscul crește de asemenea la cei cu istoric de melanom sau alte cancere în familie sau la cei cu fototip deschis a căror piele este mai sensibila la soare. Expunerea la soare, atât cea cronică cât și cea intermitentă dar intensă crește riscul dezvoltării melanomului dar și a altor cancere cutanate
Rata mortalității prin melanom a scăzut în țările dezvoltate prin depistarea acestor tumori în stadii incipiente cu ajutorul introducerii dermatoscopiei care poate identifica tumori suspect maligne încă de la debut și de asemenea prin introducerea programelor de educație în sensul protecției solare și a autoexaminării. Aceste direcții trebuie urmate și în țara noastră.
Dermatoscopia (dermoscopia sau microscopia epiluminescentă) este o metodă de diagnostic in vivo, neinvazivă care generează o imagine amplificată a suprafeței cutanate și permite vizualizarea caracteristicilor structurale și pigmentare ale epidermului, ale jocțiunii dermo-epidermice și ale papilelor dermice. Practic ne ajută să vizualizăm structuri care nu sunt vizibile cu ochiul liber. De la introducerea acestei metode rata depistării leziunilor suspect maligne din fazele incipiente a crescut semnificativ.
Dermatoscopul este acum un instrument indispensabil în practica zilnică dermatologică care oferă posibilitatea unui diagnostic mult mai precis decat examinarea conventională. Cu ajutorul dermatoscopului putem efectua analiza structurală amănunțită a leziunilor și astfel putem identifica leziunile care sunt suspect maligne sau care au un potențial de transformare malignă utilizând diverse algoritme care indică necesitatea sau nu a unei biopsii.
Orice persoană ar trebui să facă un control dermatoscopic măcar o dată în viată!
Examinarea dermatoscopică este cu atat mai importantă în cazul persoanelor care au un risc mai mare de apariție a cancerului cutanat. Aceste persoane ar trebui să facă un consult dermatoscopic o dată sau de doua ori pe an:
- persoanele cu pielea deschisă la culoare, cu păr roșcat sau blond, cu ochi albaștri;
- persoanele care nu se pot bronza sau care se ard ușor la soare;
- persoanele care au suferit arsuri solare, care s-au expus la soare fără a utiliza fotoprotecție adecvată;
- persoanele care prezintă pe piele numeroase pete (lentigine solare, pistrui), de culoare, formă, dimensiuni variate;
- persoanele care au sau au avut în familie rude cu cancere cutanate sau au un istoric personal de cancer cutanat.
În plus, orice leziune cutanată care a aparut recent, a crescut rapid în dimensiuni, are un contur neregulat, culoare neuniformă, a fost traumatizată, sângerează, s-a inflamat, e insoțită de mâncarime, senzație de prezență TREBUIE OBLIGATORIU examinată dermatoscopic cât mai rapid.
Autoexaminarea este o tehnică simplă prin care orice persoană învață să își analizeze leziunile pigmentare de la nivelul pielii și să urmarească posibilele modificări apărute. Orice modificare în aspectul, forma, dimensiunile unei leziuni melanocitare trebuie consemnată și evident urmată de un control dermatoscopic.
Leziunile suspecte pot fi identificate ușor printr-o regulă simplă. Regula ABCDE de evaluare clinică a leziunilor melanocitare arată semnele de alarmă pentru melanom: A pentru asimetrie, B pentru margini (eng. borders), C pentru culoare, D pentru diametru și E pentru evoluție. Astfel, orice leziune asimetrică, cu margini neregulate, care prezintă mai multe culori pe suprafață, care are un diametru peste 5 mm și/sau care a fost traumatizată, a sângerat sau prezintă orice alt simptom TREBUIE OBLIGATORIU examinată dermatoscopic cât mai rapid.
Protecția solară este un comportament ce trebuie învățat încă din copilarie și pe care trebuie să îl includem în rutina zilnică. Riscul de melanom a fost asociat cu expunerea la soare și cu arsurile solare (mai ales în copilărie, adolescență), cu frecventarea saloanelor de bronzat artificial. Protecția solară scade riscul devoltării melanomului, fapt demonstrat de numeroase studii.
Comportamentul expunerii la soare este cel mai influentabil factor de risc pentru melanom. Purtarea unei pălării, a hainelor lejere ce acoperă suprafața cutanată și aplicarea corectă a cremelor de fotoprotecție pe zonele expuse sunt gesturi simple ce ne pot salva viața.
Sursa: metropolitanhospital.ro
