Specialiştii consideră implementarea în România a unui program de prevenţie a bolilor cardiovasculare drept un deziderat major

 

vinereanu_Dragos1Implementarea în România a unui program de prevenţie a bolilor cardiovasculare, care să promoveze screening-ul la nivelul populaţiei tinere şi al celei cu factori de risc, reprezintă un deziderat major, subliniază prorectorul UMF “Carol Davila” din Bucureşti, Dragoş Vinereanu (foto), şi prof. dr. Dan Gaiţă, într-un comunicat transmis pe 22 mai. Potrivit celor doi specialişti, cardiologia preventivă reprezintă cea mai simplă şi modernă cale de a reduce “impactul devastator” al complicaţiilor aterosclerotice.

Obiectivele principale ale prevenţiei bolilor cardiovasculare vizează reducerea frecvenţei apariţiei evenimentelor cardiovasculare majore, în special decesul, infarctul miocardic şi accidentul vascular cerebral, şi a recurenţelor acestora, precum şi prevenirea complicaţiilor, cu scopul final de prelungire a supravieţuirii, dar şi a creşterii calităţii vieţii, relevă comunicatul.

Din punct de vedere al strategiilor de prevenţie, se delimitează două căi distincte, dar complementare, pentru realizarea dezideratelor prevenţiei cardiovasculare. În primul rând, există strategia de depistare (screening) a pacienţilor cu risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare, aşa-zisa prevenţie primară. În al doilea rând, există prevenţia secundară, de prevenire a complicaţiilor şi a recurenţelor bolilor cardiovasculare. Numeroase studii ştiinţifice susţin eficienţa intervenţiilor de schimbare a stilului de viaţă, în principal oprirea fumatului, dieta echilibrată şi creşterea nivelului de activitate fizică, alături de tratamentul corect al hipertensiunii arteriale, dislipidemiei şi diabetului zaharat“, se arată în comunicat.

După cum precizează Vinereanu şi Gaiţă, recomandări privind aplicarea măsurilor de prevenţie cardiovasculară au fost făcute de către diferite foruri naţionale şi internaţionale încă de la începutul anilor 1990.

Potrivit sursei citate, în încercarea de a stabili un consens, Societatea Europeană de Cardiologie a conceput primul ghid european de prevenţie cardiovasculară în anul 1994, revizuit la 4 – 5 ani, ultima dată în 2016, care evidenţiază prevalenţa crescută a stilului de viaţă nesănătos, a factorilor de risc modificabili – fumatul, hipertensiunea arterială, dislipidemiile, diabetul zaharat, precum şi utilizarea inadecvată a terapiei medicamentoase în scopul atingerii nivelelor ţintă.

Citeste mai mult >>

Powered by WordPress.com. de Anders Noren.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: