De 
Nevii melanocitari sau alunitele sunt tumori benigne ale pielii. Unele alunite sunt prezente de la nastere, altele se pot dezvolta mai tarziu in cursul vietii. Nevii melanocitari sunt foarte frecventi, orice adult are aproximativ 20 nevi, unele persoane au sute de astfel de leziuni.
Nevii melanocitari au diverse forme si marimi, dar majoritatea sunt leziuni mici, sub 5 mm, rotund ovalare, bine circumscrise, plate sau reliefate, de culoare bruna, neagra, albastruie sau de culoarea pielii normale. Nevii isi au originea in celulele melanocitare (celule ale pielii care produc pigment) localizate in derm sau la nivelul joctiunii dermo-epidermice.
Nevii displazici sau atipici sunt nevi melanocitari dobanditi, tipic cu suprafata plana, frecvent mari si cu trasaturi histopatologice modificate. 60-90% dintre adulti au minim o astfel de leziune, iar prezenta lor creste semnificativ riscul de dezvoltare al melanomului.
Melanomul este o tumora maligna care apare de novo sau se poate dezvolta de la nivelul unui nev pigmentar preexistent. Riscul de dezvoltare al unui melanom creste cu numarul de nevi melanocitari prezenti, astfel ca cei care au peste 100 de astfel de leziuni au sanse de 8-10 ori mai mari de a dezvolta un melanom. Prezenta nevilor displazici creste riscul melanomului. Riscul creste de asemenea la cei cu istoric de melanom sau alte cancere in familie sau la cei cu fototip deschis a caror piele este mai sensibila la soare. Expunerea la soare, atat cea cronica cat si cea intermitenta dar intensa creste riscul dezvoltarii melanomului dar si a altor cancere cutanate
Rata mortalitatii prin melanom a scazut in tarile dezvoltate prin depistarea acestor tumori in stadii incipiente cu ajutorul introducerii dermatoscopiei care poate identifica tumori suspect maligne inca de la debut si de asemenea prin introducerea programelor de educatie in sensul protectiei solare si a autoexaminarii. Aceste directii trebuie urmate si in tara noastra.
Dermatoscopia (dermoscopia sau microscopia epiluminescenta) este o metoda de diagnostic in vivo, neinvaziva care genereaza o imagine amplificata a suprafetei cutanate si permite vizualizarea caracteristicilor structurale si pigmentare ale epidermului, ale joctiunii dermo-epidermice si ale papilelor dermice. Practic ne ajuta sa vizualizam structuri care nu sunt vizibile cu ochiul liber. De la introducerea acestei metode rata depistarii leziunilor suspect maligne din fazele incipiente a crescut semnificativ.
Dermatoscopul este acum un instrument indispensabil in practica zilnica dermatologica care ofera posibilitatea unui diagnostic mult mai precis decat examinarea conventionala. Cu ajutorul dermatoscopului putem efectua analiza structurala amanuntita a leziunilor si astfel putem identifica leziunile care sunt suspect maligne sau care au un potential de transformare maligna utilizand diverse algoritme care indica necesitatea sau nu a unei biopsii.
Orice persoana ar trebui sa faca un control dermatoscopic macar o data in viata!
Examinarea dermatoscopica este cu atat mai importanta in cazul persoanelor care au un risc mai mare de aparitie a cancerului cutanat. Aceste persoane ar trebui sa faca un consult dermatoscopic o data sau de doua ori pe an:
- persoanele cu pielea deschisa la culoare, cu par roscat sau blond, cu ochi albastri;
- persoanele care nu se pot bronza sau care se ard usor la soare;
- persoanele care au suferit arsuri solare, care s-au expus la soare fara a utiliza fotoprotectie adecvata;
- persoanele care prezinta pe piele numeroase pete (lentigine solare, pistrui), de culoare, forma, dimensiuni variate;
- persoanele care au sau au avut in familie rude cu cancere cutanate sau au un istoric personal de cancer cutanat.
In plus, orice leziune cutanata care a aparut recent, a crescut rapid in dimensiuni, are un contur neregulat, culoare neuniforma, a fost traumatizata, sangereaza, s-a inflamat, e insotita de mancarime, senzatie de prezenta TREBUIE OBLIGATORIU examinata dermatoscopic cat mai rapid.
Autoexaminarea este o tehnica simpla prin care orice persoana invata sa isi analizeze leziunile pigmentare de la nivelul pielii si sa urmareasca posibilele modificari aparute. Orice modificare in aspectul, forma, dimensiunile unei leziuni melanocitare trebuie consemnata si evident urmata de un control dermatoscopic.
Leziunile suspecte pot fi identificate usor printr-o regula simpla. Regula ABCDE de evaluare clinica a leziunilor melanocitare arata semnele de alarma pentru melanom: A pentru asimetrie, B pentru margini (eng. borders), C pentru culoare, D pentru diametru si E pentru evolutie. Astfel, orice leziune asimetrica, cu margini neregulate, care prezinta mai multe culori pe suprafata, care are un diametru peste 5 mm si/sau care a fost traumatizata, a sangerat sau prezinta orice alt simptom TREBUIE OBLIGATORIU examinata dermatoscopic cat mai rapid.
Protectia solara este un comportament ce trebuie invatat inca din copilarie si pe care trebuie sa il includem in rutina zilnica. Riscul de melanom a fost asociat cu expunerea la soare si cu arsurile solare (mai ales in copilarie, adolescenta), cu frecventarea saloanelor de bronzat artificial. Protectia solara scade riscul devoltarii melanomului, fapt demonstrat de numeroase studii.
Comportamentul expunerii la soare este cel mai influentabil factor de risc pentru melanom. Purtarea unei palarii, a hainelor lejere ce acopera suprafata cutanata si aplicarea corecta a cremelor de fotoprotectie pe zonele expuse sunt gesturi simple ce ne pot salva viata.
Sursa: metropolitanhospital.ro
