Salutare, in mini-episodul de azi continuam explorarea prin Biologia mirosurilor legate de creier, facem o degustare intre prieteni cu 3 vinuri rosii, seci, depre care povestim dar nu le punem in competitie pentru ca fiecare are propria filozofie si personalitate in spate , le asezonam destul de sablonat cu un preparat din vita si condimentam cu filmul ” A good year” cu Russell Crowe si o tusa fina cu Ornella Vanoni, L’appuntamento. Doar atat, poate putin prea romantic pe timpul asta de primavara cu ploi si zapada uneori.
- Biologia mirosurilor: Neuronii olfactivi se proiectează de la epiteliul olfactiv la bulbul olfactiv sub formă de axoni subțiri, nemielinizați. Bulbul olfactiv este compus din grupuri neuronale numite glomeruli, iar fiecare glomerul primește semnale de la un tip de receptor olfactiv, astfel încât fiecare glomerul este specific unui odorant. Din glomeruli, semnalele olfactive se deplasează direct către cortexul olfactiv și apoi către cortexul frontal și talamus. Aceasta este o cale diferită de majoritatea celorlalte informații senzoriale, care este trimisă direct către talamus înainte de a ajunge în cortex. Semnalele olfactive se deplasează, de asemenea, direct la amigdală, ajungând apoi la hipotalamus, talamus și cortexul frontal.
2. Analiza senzoriala a vinului (degustarea)
Pentru o degustare cat mai profi a vinului este important sa folosim toate simturile, pentru a diferentia elementele care variaza de la un vin la altul: culoarea, densitatea, consistenta, buchetul, tipul de struguri folositi. Ideea e ca degustarea e cu atat mai complexa cu cat degustagorii ( daca sunt mai multi simultan) difera ca perceptii, senzatii, evident nu fundamental dar in multe situatii am intalnit oameni care percepeau preponderent. si constant note alcoolice sau fructate in timp ce ceilalti nu le percepeau la fel.
Vizual. Primul pas este sa torni vinul in pahar si sa il privesti ca sa observi diferite particularitati ale culorii. Vinul trebuie sa fie clar, sa nu existe particule fine in suspensie. Pentru a observa mai bine caracteristicile culorii, se indreapta paharul catre lumina, pentru a observa reflexiile culorii sau pune o coala de hartie alba in spatele paharului, pentru a admira intensitatea culorii. Astfel, se pot trage diferite concluzii. Exemple: vinul alb capata, cu timpul, o culoare aurie mai inchisa, pe când vinul rosu se deschide la culoare.
Olfactiv. O mare parte a procesului de degustare tine de simtul olfactiv, de identificarea diferitelor buchete pe care le are un vin. Pentru a elibera corect aromele vinului, se misca paharul cu miscari circulare. Mirosind, vei simti daca aceste arome sunt delicate si elegante sau patrunzatoare si puternice.
Tactil. Vinul trebuie sorbit dar nu si inghitit. Acesta se plimba prin gura pentru a simti compozitia sa: densitatea, taria, catifelarea sa, aciditatea mai mare sau mai redusa. In functie de aceste caracteristici iar fiecare degustator de vin are diferite moduri de a descrie vinul: matasos, svelt, alcalin sau plat, unghiular, fara personalitate sau anemic.
Gustul. Vei recunoaste cateva dintre aromele pe care le-ai identificat deja dupa miros. Poti simti imbinarea armonioasa a diferitelor soiuri de struguri sau simti predominant un gust dulce, acru, sarat sau amar.Un vin bun trebuie sa obtina echilibrul perfect intre zahar, aciditate, tanin si alcool.
Auzul. Acesta ste pus in functiune in analiza temeinica a unui vin, in special in cazul vinurilor spumante. Pentru a le identifica, cel mai mare ajutor il ofera sunetul pe care il elibereaza sticla atunci cand o deschizi.
Compozitia chimica a vinlui si procentajul ingredientelor contureaza personalitatea acestuia. Orice vin contine urmatoarele elemente: Apa, Carbohidrati, Acizii organici, Alcooli, Fenoli, Sulfiti, Substante anorganice, Tanin, Potasiu. Gustul unui vin este influentat de diferitele substante care interactioneaza pe tot parcursul producerii lui, de la cresterea boabelor de struguri la conservarea vinului in butoaie de lemn.
Pentru ca eram intr-o atmosfera de prieteni aseara dupa cina, am degustat 3 vinuri si am povestit fiecare ce impresii vizuale, tactile, gustative si olfactive i-a creat. Asocierea intre acestea a fost pur si simplu intamplatoare,fiecare din noi venise sau comandase un vin, personal.
Alex a adus Rara Neagra si Saperavi, vin rosu sec, Domeniile Davidescu.
Este din zona de sud a Moldovei, podgoriile Alexandru Ioan Cuza, este un vin maturat în barrique franțuzesc de stejar timp de 6 luni.
Aroma sugerata de producator: Prune uscate, cireșe negre, scorțișoară, cu note de lemn dulce și coajă de pâine, trebuie sa recunosc ca am simtit intradevar dupa ce s-a asezat sau aerat vinul o nuanta remarcabila de coaja de paiine pe care mi-o amintesc din copilarie de la brutaria din sat si prune afumate. iar culoarea roșu-rubiniu intens, era cumva mascata de atmosfera putin luminata a restaurantului.
Este intradevar catifelat, poate cu mai putine note de ciocolată ,dar vanilia si o visina coapta se simt puternic iar post-gustul e armonios, putin alterat de preparatele servite langa vin.
Se spune ca ar merge cu paste cu sos roșu, tocăniță de vită, carne de vânat, costiță de porc la grătar, Gorgonzola picantă, Cheddar dar noi am servit o vita relativ slaba cu mirodenii si s-a potrivit excelent.
Scor Vivino 4.1>>
Daca vrei sa citesti mai mult despre acest vin , intra pe linkul urmator>>
Overall, vinul acesta are nevoie de liniste vreo 30-40 de minute sa se deschida in decantor si mi-a ramas si acum in amintirea papilelor, nuanta catifelata si vanilata , iar mirosul de coaja de paine crocanta, groasa de la brutarie m-a transpus in dupamiezele cand ieseam de la scoala in clasa-ntai, cand fugaream o caruta sa-i stam pe coada pana la primul izvor si apoi, dupa ce ne adapam ca niste vitei, razand, o prindeam din urma pe aceeasi sau alta, pana la magazinul unde cumparam sucul Quik si o gogoasa plina cu zahar iar abia in cele din urma, dupa ce treceam din nou prin fata scolii, ne apropiam de brutarie. Un brutar rosu in obraji si sobru ne deschidea din cand in cand ca la niste pisici salivand dupa lapte si iesea cu o jumatate de paiine mare , cu faina cenusie si coaja groasa si arsa pe care o rupea in cati copii eram, cu un zgomot crocant ca de lemn, ca atunci cand spargeai o scandura de brad, cam asa se auzea ruptul painii. Evident o infulcam calda, ne zgaria gingiile de tare ce era coaja si fugeam spre case. In jurul brutariei mirosea inca o suta de metri a paiine cu coaja crocanta.
Horia a comandat un Negru de Purcari 2020
Negru de Purcari este regele vinurilor roşii – nobil, cu o structură bogată și un buchet desăvârşit.
55% Cabernet-Sauvignon, 40% Saperavi, 5% Rara Neagră
Cu o culoare roşie-cărămizie, se remarcă printr-un buchet complex şi intens, cu nuanțe de fructe dulci – prune coapte și smochine – ce se dezvoltă în timp, dublate pe final de arome fine de mirodenii și șofran. Gustul profund și catifelat aminteşte de aceleaşi fructe întâlnite în aromă, cu note ample de tanini delicați şi cu un postgust senzual, de lungă durată.
Obţinut din struguri recoltaţi şi selectaţi manual, vinificaţi prin metoda tradiţională. Maturat timp de 18 luni în barrique franțuzesc de stejar.
Brânzeturi maturate cu mucegai nobil; ruladă de cerb la cuptor, umplută cu smochine; ruladă de fazan cu piure de castane.
L-am decantat aproximativ 30 de minute înainte de a-l servi si s-a deschis catre noi.
Scor Vivino 4.4 >>
Mai multe despre Negru de Purcari>>
Dupa Rara Neagra si Saperavi (un soi georgian) , Domeniile Davidescu, Negru de Purcari a parut vadit mai dulce, catifelat, fructat, desi e un vin rosu sec. M-a impresionat armonia cu care vinul a inundat gura si palatul, m-a strapuns linistea ca intr-o livada cu visini si pruni, cu fructe parguite, coapte, zemoase, rosu inchis si violacee, intr-o dimineata de sfarsit de vara sau toamna cand inca e roua si soarele sparge ceata printre frunzele copacilor, lasand loc la sabii de lumina care se plimba, se rostogolesc odata cu vantul. In prima parte a zile inainte ca soarele sa se ridice de tot in mijlocul cerului, deja se auzeu troznind vreascuri proaspete si verzi si uscate in soba de lut si caramida, cu plita mare si 2 ochiuri metalice cu 4 cercuri fiecare. Pe plita la amiaza se facea mamaliga in ceaun de tuci cu brat din sarma groasa si de la pranz spre seara se mesteca la foc incet magiunul de prune intr-o oala lata si mare care scotea toata dulceata prin aburi si-o asternea ca pe o draperie in spatele casei. Daca te uitai in sus, din cauza umezelii permanente se vedea muschiul verde care urca dinspre zid spre streasina ca o perie deasa a unui covor scos din sufragerie si aruncat curmezis pe casa.
Deschisesem apoi de ceva timp o sticla de Origini, Shiraz de la Budureasca dintr-o sticla care avea o suava silueta de amfora, nu exagerat , doar cat trebuie, aspectul fiind mai mult o iluzie optica data de eticheta predominant neagra.
Cucerește instant prin culoarea sa roșu închis, cu note fine de nucă de cocos. Gustul este intens și se deschide în note puternice de cireșe negre, mure zemoase și ciocolată. Taninurile ferme completează vinul, conducând către un final lung cu pronunțate note fructate. Perioada lungă petrecută în butoiul de stejar a oferit vinului mai multă complexitate.
Poate fi asociat cu mâncăruri mai picante pe bază de carne, fripturi de vită sau vânat, mezeluri fine și brânzeturi maturate. Încercați-l de exemplu cu vită Wellington pentru o cină de neuitat.
Mai multe despre Origini, Shiraz>>
Scor Vivino 3.9 >>, dupa degustarea noastra i-as da un scor de 4.2
Mirosul de nuca de cocos e aroma care ne-a luat cu asalt nasurile pe sus si ne-a lasat intr-un „Waw ” de grup dupa care cred ca salivatia a fost instantanenee. In general o aroma olfactiva prea complexa, elaborata sau pe care o identifici usor sau te uimeste iti aduce si niste asteptari pe masura pentru gustul vinului. Gustul e catifelat si sobru, taninul loveste ca o limba de alama clopotul bisericii gurii in noaptea de Inviere. Shirazul acesta a fost ca un vin al Invierii simturilor, m-a ancorat in realitate, mi-a ascutit poezia si mi-a creat o scara de urcat pe un nor pe care se odihnea un Zeu cu cainele sau somnoros cu 3 capete, dormind cu ochii deschisi catre lumea muritorilor. Probabil e Zamolxes, adulmecand Perseidele asteptand momentul asternerii ploii pentru o roada tarzie de Noiembrie. De unde ne tragem si unde de indreptam nici Timpul nu stie pentru ca el nu exista. E doar o perceptie alterata a diferentei intre zambet si rosul rubiniu, venos , sanguin.
Oare merge Friptura de vita la cuptor usor asezonata cu sare, piper si mirodenii?
Friptură de vită – Ingrediente
- 400 g carne de vită
- Sare
- Piper
- 2 lingurițe de ulei de măsline
- 4 căței de usturoi (cu tot cu foi)
- 1 ramură de rozmarin proaspăt.
Mod de preparare
Se preîncălzește cuptorul la 220°C. Se pune o tigaie pe foc mediu. Se asezoneză carnea de vită cu sare și piper pe ambele părți. Se adaugă uleiul în tigaie, apoi carnea, usturoiul și rozmarinul și se lasă până capătă culoarea maro închis.
În cazul în care bucăta de carne are o grosime mai mare de 2 centimetri, se lasă câte 3 minute pe fiecare parte, dacă este mai subțire, este suficient câte 1 minut pe fiecare parte.
Apoi, se pune tigaia la cuptor și se coace 3-6 minute. Se transferă friptura pe un tocător și se lasă 5 minute înainte de a se felia.
Filmul cu care as asocia toate cele 3 vinuri de mai sus desi nici unul nu e din Provence desi ar putea linistit concura cu acelea, este A Good Year ( 2006) cu Russell Crowe.
Director: Ridley Scott, Distributie: Russell Crowe, Albert Finney, Abbie Cornish
După ani fără contact cu unchiul său Henry, bancherul și comerciantul de obligațiuni londonez Max Skinner află că Henry a murit , așa că Max moștenește un castel și o vie în Provence. Max și-a petrecut o parte din copilărie acolo, învățând cum să câștige și să piardă, și perfecționându-și instinctul ucigaș (la șah, care îi servește bine în finanțe). Max pleacă în Franța intenționând să vândă proprietatea. El petrece câteva zile acolo, pregătind proprietatea pentru a fi arătată. Amintirile, o femeie frumoasă și un tânăr american care spune că este fiica nelegitimă a lui Henry îi întrerup planurile. Băiatul Max știa lucruri pe care bărbatul Max le-a uitat si incepe o poveste despre dragoste, vin si Provence.
Aceste randuri sunt despre oameni, despre prietenie, despre ocazia povestilor pe care ti le ofera vinul intre prieteni si despre curiozitate!
Trebuie să te autentifici pentru a publica un comentariu.