Din anul 2019, Romania se confrunta cu procedura de deficit excesiv. Solutiile reale au fost amanate de prea mult timp si ne aflam intr-o situatie dificila pentru sustenabilitatea bugetara. In aceste conditii, formarea cat mai curand a unui nou guvern si adoptarea unui plan realist de masuri sunt esentiale pentru a pastra economia pe o traiectorie de stabilitate.
Intr-o scrisoare publica anterioara, noi, reprezentantii mediului privat din Romania, am evidentiat principiile care, in opinia noastra, ar trebui sa sustina planul de reforma structurala a sistemului bugetar. Astfel, consideram ca deficitul bugetar ar trebui corectat prin eforturi de reducere a cheltuielilor bugetare si de imbunatatire a colectarii a veniturilor, fara o crestere suplimentara a fiscalitatii. Pe termen lung, consideram ca este nevoie de o perspectiva strategica pentru reducerea deficitelor fiscale care sa se bazeze si pe valorificarea potentialului de crestere economica al Romaniei si reformele fiscale sa sprijine relansarea capacitatii sectorului privat de a investi in economia nationala.
Ca raspuns la aparitia in spatiul public a unor propuneri de introducere a unui sistem de impozitare progresiva asupra veniturilor persoanelor fizice, ca masura de diminuare a deficitului bugetar, reiteram pozitia noastra exprimata anterior. Mediul de afaceri considera ca aceasta masura nu ar aduce veniturile bugetare necesare pe termen scurt, iar pe termen lung, ar trebui analizata din perspectiva tuturor efectelor economice asupra fortei de munca si a investitorilor , cu o consultare larga a tuturor partilor interesate.
Pastrarea competitivitatii din perspectiva fiscalitatii muncii si capitalurilor este prioritara pentru economia Romaniei, pentru sustinerea reducerii decalajelor de dezvoltare. Majorarea fiscalitatii ar insemna, in acest moment, o colectare mai mare de la aceeasi buni contribuabili in detrimentul colectarii de impozite de la firmele rau platnice sau al largirii bazei de impozitare pentru a include o categorie mai mare de contribuabili care in prezent nu platesc deloc taxe sau contributii sociale.
Un sistem fiscal stabil si predictibil este crucial pentru orice economie care doreste sa atraga investitii pe termen lung, precum si sa atraga si sa pastreze talentele. Tinerii profesionisti au astazi acces la numeroase oportunitati, iar un mediu fiscal previzibil si stimulativ poate face diferenta in decizia lor de a ramane si a contribui la dezvoltarea Romaniei. Cota unica ofera aceasta stabilitate si a contribuit semnificativ la simplificarea sistemului fiscal, reducerea evaziunii, cresterea participarii fortei de munca la activitatea economica, cresterea conformarii voluntare si atragerea investitiilor.
Stabilitatea si predictibilitatea oferite de acest regim au fost esentiale pentru dezvoltarea mediului de afaceri si pentru consolidarea clasei de mijloc si a dus la convergenta Romaniei cu statele din vestul Europei. Studiile econometrice arata ca un sistem simplificat de impozitare reduce stimulentele pentru evaziune si imbunatateste colectarea veniturilor pe termen scurt si mediu.
Datele arata ca Romania are deja una dintre cele mai ridicate si uniforme rate efective de impozitare a veniturilor salariale din Uniunea Europeana – 37,2% in 2021, fata de media UE de 31,9% si media OECD de 34,5%, Romania fiind a 5-a tara in UE ca marime a sarcinii fiscale.
Scenariul introducerii taxarii progresive trebuie evaluat tinand cont de stadiul de dezvoltare economica al unei tari, de momentul din ciclul economic traversat de respectiva tara, de capacitatea sistemului fiscal de a colecta, respectiv de a implementa schimbari majore de politici fiscale. Orice modificare a taxarii/impozitarii trebuie sa cuantifice efectul acesteia atat asupra veniturilor bugetare totale, cat si asupra economiei.
Implementarea unui sistem progresiv ar presupune o crestere a poverii administrative, atat pentru contribuabili, cat si pentru autoritatile fiscale. Ar fi necesare investitii suplimentare in formarea personalului si campanii de educare fiscala, precum si acordarea unui sistem de deduceri aplicat corespunzator, la pachet cu o reforma a pensiilor si a sistemului de sanatate, care ar trebui sa se bazeze pe limitarea maximala a contributiilor cetatenilor la aceste sisteme. Mai mult, o schimbare catre impozitarea progresiva poate stimula reorientarea veniturilor salariale catre forme mai putin transparente de remunerare, in incercarea de a beneficia de regimuri fiscale mai favorabile. In loc sa consolidam tendinta de conformare fiscala si tranzitia catre zone economice complet fiscalizate, riscam sa accentuam fenomenul de migrare catre practici informale sau semi-formale.
Implementarea unui sistem de impozitare progresiva nu garanteaza, in mod automat, nici cresterea sustenabila a veniturilor fiscale, nici reducerea inegalitatilor economice. Acestea nu sunt induse de cota unica, si nici de veniturile de natura salariala.
Romania se confrunta cu problema reputationala de a avea un sistem fiscal lipsit de predictibilitate si stabilitate. Aceasta perceptie este influentata si de schimbarile frecvente ale legislatiei fiscale, lipsa de claritate si interpretari diferite, birocratie si proceduri complicate. Astfel, trecerea la o impozitare progresiva crescuta sau insuficient pregatita nu va face decat sa accentueze aceasta perceptie. Cu o impozitare crescuta, scadem direct proportional competitivitatea Romaniei. Una din prioritatile politicii fiscale, pe langa efectul de distributie, este acela de a sustine cresterea economica pe termen lung.
Avand in vedere toate cele de mai sus, facem apel la responsabilitate politica atat prin asumarea guvernarii, cat si a unui pachet de masuri care sa mentina Romania pe o traiectorie pozitiva in raport cu mediul investitional, fara impozitare progresiva (directa sau mascata), cu mentinerea cotei unice.
Organizatii semnatare:
- Camera de Comert si Industrie Romano-Germana – AHK
- Camera de Comert Americana in Romania – AMCHAM ROMANIA
- Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania – AOAR
- Camera de Comert Belgia Luxemburg – Romania Moldova – BEROCC
- Camera de Comert Britanico-Romana – BRCC
- Camera Franceza de Comert, Industrie si Agricultura in Romania – CCIFER
- Camera de Comert Bilaterala Romania-Portugalia – CCBRP
- Camera de Comert Italiana in Romania – CCIPR
- Camera de Comert Elvetia-Romania – CCE-R
- Camera de Comert Olandeza in Romania – NRCC
- Confederatia Patronala CONCORDIA
- Consiliul Investitorilor Straini – FIC
- Fundatia Romanian Business Leaders – RBL
